Într-un decor cum numai la muzeu mai găsești, cu scoarțe, macate, ii și prosoape vechi de peste un secol, femeile din Cezieni au pornit ieri o șezătoare. S-a adunat multă lume din sat, dar au venit să vadă meșteșuguri străvechi și oaspeții sosiți la „Sărbătoarea iilor”, eveniment ajuns la a XXXIV-a ediție.
Fetele din sat, dar și oaspeții au avut ce vedea și ce învăța, că șezătoarea de la Cezieni nu a fost un simplu moment dintr-un spectacol cu public. A fost o demonstrație de pricepere și îndemânare, dată de femeile care încă mai practică obiceiuri demult uitate în alte locuri. Alexandrina Filip, profesor la Școala Populară de Arte și Meserii, are grijă ca meșteșugul să fie transmis mai departe. La șezătoare a venit îmbrăcată într-un costum păstrat în lada de zestre de mai bine de 100 de ani, de o frumusețe greu de descris în cuvinte.
Ea le-a provocat pe bătrânele din sat să povestească tuturor ce era, cândva, șezătoarea.
Copiii din sat nu au fost numai spectatori, dar și mici artiști populari care au asigurat buna dispoziție pentru participanți.
La Cezieni, meșteșugurile populare ocupă încă un loc de cinste nu numai în zile de sărbătoare, ci în tot timpul anului. Daica Măriuța a cusut o ie în zece culori, cum puține femei din sat mai au, iar la șezătoare le-a învățat pe tinerele din sat cum să pornească o cămașă tradițională.
Lavinia Gongea
și-a dus războiul de țesut moștenit de la bunica sa la școala din Cezieni, să îi învețe și pe copii ceea ce a învățat de la mama sa.
Toate aceste activități fascinante se realizează an de an, la „Sărbătoarea iilor”, datorită implicării unor oameni pasionați de folclor și tradiții populare. Ei se asigură că Cezieniul rămâne patria iilor.